|
|
|
Interpretarea textelor si melodiilor gregoriane
Schola Gregoriana Monostorinensis interpretează, pe baza celei mai exigente practici – concepţia semiologică – repertoriul tradiţiilor europene trecute astăzi din nou „în curat”; aplicând învăţămintele semiologice ea dă glas şi gregorianului maghiar, pe care cercetătorii renumiţi de la Budapesta (de exemplu, Benjamin Rajeczky, László Dobszay, Janka Szendrei) l-au valorificat deja drept parte componentă a tezaurului cultural european. |
|
Semiologia gregoriană se bazează pe
interpretarea sistematică a semnelor caractersitice de notaţie,
neumele (neuma = semn,
avertisment), oferind interpretării o metodă
adecvată pentru developarea relaţiilor dintre text şi melodie.
Pe urmele benedictinului din Solesmes, Eugène Cardine, astăzi
lucrează, după metoda
semiologică, numeroşi gregorianişti ca Alberto Turco, Rupert
Fischer, Berchmans Göschl, Luigi Agustoni, Kornelius Pouderoijen, Godehard Joppich. Pe teritoriul
lingvistic maghiar concepţia semiologică a fost încetăţenită de către
György Béres din Viena. |
|
Biserica „Calvaria” din Cluj-Mănăştur (de la care Schola Gregoriana Monostorinensis şi-a primit numele) a fost construită pe locul abaţiei benedictine de altă dată. Astfel – chiar dacă nu într-o continuitate propriu-zisă – ea reprezintă, prin spiritualitatea sa, cu o putere ce obligă, un monument al culturii medievale. Renovată în anii '90, biserica a primit în 1998 premiul Europa Nostra. |
|
|
Concerte, cursuri, oficii liturgice (listă selectivă)
Tabere de cânt gregorian pentru copii
Obiectivul pe termen lung al Asociaţiei Schola şi al corului Schola
Gregoriana Monostorinensis este acela de a stârni interesul copiilor
şi de a-i iniţia în domeniul muzicii liturgice autentice.
Taberele de cânt gregorian pentru copii au menirea de a ajuta la
realizarea acestui obiectiv.
În afară de învăţarea cânturilor, copii au ocazia de a dobândi
cunoştinţe din domeniul religiei, bazele istoriei bisericii şi a
liturghiei, gramatică precum şi de a se familiariza cu
interpretarea textelor. Programul zilnic de patru ore – timp în care
copii sunt iniţiaţi în ceea ce înseamnă muzică gregoriană – lasă
timp şi pentru joacă şi excursii. În mod firesc, pe parcursul
taberei există ocazii pentru a participa la serviciul liturgic –
învăţarea muzicii gregoriene îi pregăteşte şi îi ajută pe copii
întocmai în această direcţie.
Echipa de educatori şi conducerea taberelor este formată din membrii
corului Schola Gregoriana Monostorinensis.
Din 2001 se înregistrează un interes crescând pentru aceste tabere.
La început ne-am ocupat numai cu copii din Cluj, de-a lungul anilor
însă am avut ocazia de a avea ca participanţi la tabere copii din
mai multe oraşe (Sibiu, Deva, Tîrgu-Mureş, Budapesta).
„Copiii, independent de faptul că sunt din clasele elementare,
generale sau din liceu, sunt deosebit de receptivi la cântul
gregorian. Explicaţia acestui fenomen poate fi în primul rând faptul
că idealul muzical al epocii moderne încă n-a ajuns să distrugă în
ei deprinderea instinctivă în ceea ce priveşte muzica total
dependentă de versuri, cu ritm subiectiv şi pretonală. […] De fapt,
motivul pentru care îi învăţăm pe copii muzica gregoriană nu este
unul religios, ci mai degrabă dorinţa noastră de a completa lacunele
educaţiei şcolare. Cel care cunoaşte «şiretlicurile» muzicii
gregoriene ştie mult mai multe despre abecedarul muzicii, decât cel care
începe exclusiv cu muzica populară sau cu muzica perioadei
renaşterii atât de în vogă în zilele noastre.”
(Jakabffy Tamás, Vasárnap [Duminica], 12 iulie 2002.)







