|
Înainte de 1896, Cluj-Mănăştur era o
localitate sine stătătoare în imediata vecinătate a
Clujului. În zilele noastre, acest fost locus credibilis
constituie o parte integrantă a oraşului. Fortificaţia de pământ
datând din evul mediu timpuriu se aşează pe partea dreaptă
a drumului spre Oradea. În jurul cetăţii, în anii 1980 s-a
construit un cartier rezidenţial cu blocuri cu opt etaje precum
şi un nod de circulaţie. În ciuda acestui fapt, fosta abaţie
benedictină din Cluj-Mănăştur, nu şi-a pierdut
identitatea, a reuşit să se delimiteze de monştri din beton
care îl înconjoară, în mare parte prin intermediul cetăţii
medievale în mijlocul căreia se află. Biserica poate fi abordată
din colţul de sud-est al dealului Calvaria (numele actual al
fortificaţiei medievale timpurii), trecînd între cele două
valuri de pământ artificiale, pe cele două părţi ale
drumului. Pe aceste două valuri artificiale se află câte un
edificiu: pe una Capela-Calvaria (construită
în 1831), iar pe cealaltă o clopotniţă
proiectată de
Károly Kós
în 1922. O alee asfaltată de 3 m lăţime conduce la biserică,
care este înconjurată de un trotuar lat, asfaltat. În interiorul
fortificaţiei, ruinele existente sub pământ îşi
semnalează prezenţa prin neplaneitatea suprafeţei pământului.
La sud de clădirea bisericii se află mai multe morminte din
secolul 19., iar spre nord-vest se pot observa ruinele descoperite ale
forificaţiei.
|