Vineri, 27 iunie 2008

Eveniment

O ştire proastă pentru senatori

Posturile TV, societatea civilă şi guvernul resping propunerea ca posturile să dea în proporţie egală ştiri pozitive şi negative.

Forma votată miercuri de Senat pentru Legea Audiovizualului a mobilizat posturile TV, asociaţiile jurnalistice, societatea civilă şi guvernul împotriva unei singure propoziţii: „Programele de ştiri ale posturilor de radio şi televiziune conţin, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative“. Propusă de parlamentarii Ioan Ghişe (PNL) şi Gheorghe Funar (PRM), modificarea a fost votată în unanimitate în Senat, dar respinsă la unison de presă şi de societatea civilă, ca o periculoasă ingerinţă în politica editorială.
Propoziţia a agitat spiritele atât de tare, încât până şi premierul Tăriceanu, totodată preşedintele PNL, i-a cerut preşedintelui să nu semneze iniţiativa legislativă a parlamentarului liberal.

Vot la grămadă

Respinsă de Camera Deputaţilor, iniţiativa a fost votată în Senat în ultima şedinţă înaintea vacanţei parlamentare. Propunerea a trecut rapid, la pachet cu alte propuneri legislative. Senatorii au aprobat practic, prin ridicare de mână, fără a acorda atenţie, recomandarea Comisiei de cultură, condusă de Adrian Păunescu (PSD). Ieri, senatorul s-a eschivat să răspundă întrebărilor EVZ legate de controversata modificare a legii.
Senatorul UDMR Péter Eckstein-Kovács încearcă o explicaţie: „Nu am participat la vot. Întotdeauna am considerat că Senatul este Camera serioasă a legislativului, şi nu pune botu’ la astfel de chestiuni. Profitând de neatenţie şi de un raport favorabil al Comisiei de cultură, a putut trece o astfel de lege. Măsura este improprie şi, din punct de vedere juridic, imposibil de aplicat“.
Consiliul Naţional al Audiovizualului, forul în grădina căruia ar intra sarcina de a decide modul în care posturile ţin balanţa pozitiv-negativ în echilibru perfect, este categoric împotriva hotărârii Senatului. Membrii CNA consideră că o astfel de reglementare, „care nu se regăseşte în legislaţia audiovizuală europeană, constituie o încălcare a libertăţii de exprimare - garantată de Constituţie şi de Legea Audiovizualului - este inoportună şi nefuncţională“.

O propoziţie inaplicabilă

Modificarea senatorilor nu se poate pune în practică. „Această trăsnaie nu numai că nu va trece, dar este şi inaplicabilă. Nu există instrumente metodologice prin care să poţi separa clar ştirile în alb şi negru. Este ca şi cum parlamentarii s-au substituit ştiinţei şi au decis că apa are formula H4O5“, spune Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP).

Băsescu, asaltat de cereri de respingere

Cătălin Popa, director executiv Realitatea TV, nu crede într-o instituţie care să poată separa ştirile pozitive de cele negative. „Este o lege imposibil de aplicat. Datoria noastră e să prezentăm evenimentele, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative. Nu putem elimina unele ştiri doar pentru a nu depăşi numărul de ştiri pozitive sau negative“, spune el.
După votul din Senat, mai multe organizaţii i-au cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea în variantă modificată la propunerea parlamentarilor Ghişe şi Funar. Printre acestea, CNA, CRP, AMP şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale.
Raluca Turcan (PDL) a declarat că va ataca legea la Curtea Constituţională. Şi premierul a respins iniţiativa colegului de partid şi, mai mult, a luat-o în derâdere: „Mă faceţi să râd. Nu ştiu cât poate să se legifereze în acest domeniu, dacă nu este o legiferare excesivă? Şi eu pot să remarc că există o apetenţă masivă a televiziunilor de a prezenta numai calamităţi, dezastre, crime, violenţe ş.a.m.d. şi sunt o mulţime de lucruri importante pentru viaţa cetăţenilor“.

ZIARIŞTII NU ÎNŢELEG

Ghişe: "Presa a sărit agresiv fără să fie nevoie"

EVZ: Cum poate fi aplicată această prevedere pentru o pondere egală a ştirilor cu teme pozitive şi negative?
Ioan Ghişe: CNA-ul are obligaţia legală de a da instrucţiuni şi recomandări pentru activitatea de televiziune. Ideea ar fi că transpune de fapt o directivă europeană, unde se recomandă ca statele UE să normeze în sensul de a proteja minorii pentru dezvoltarea mentală şi morală de activitatea excesivă a posturilor radio şi TV. CNA împreună cu CRP ar trebui să determine criterii obiective pe baza cărora să se stabilească ce reprezintă temă pozitivă şi ce temă negativă. În baza acestor criterii obiective, CNA să dea recomandări şi instrucţiuni.

Preşedintele CNA a spus că măsura nu poate fi aplicată.
Cred că a vorbit fără să fi văzut textul legii. Evident că poate fi aplicată, dar sigur, dacă te trezeşti încărcat printr-o lege cu o sarcină în plus, nu-ţi convine. Am făcut această modificare după ce am fost solicitat de foarte mulţi cetăţeni pe acest subiect. Într-o discuţie cu domnul Funar, el mi-a spus acelaşi lucru. După ce am făcut o fundamentare, să spun aşa, am solicitat şi semnătura lui.

Când legea era în parlament, aţi cerut CNA un punct de vedere?
Punctul de vedere al CNA a fost obţinut, este negativ şi nefundamentat în legislaţia europeană. Unul este reperul european şi altul este cel adus de CNA. Cum e normal ca, într-o ţară ca România, CRP să ceară preşedintelui să nu promulge legea pentru ca să nu fie o pondere echilibrată a ştirilor pozitive şi negative. Adică să fie dezechilibru. Cui serveşte şi în ce scop?

Puteţi să daţi un exemplu de ştiri pozitive şi negative?
Nu ştiri, teme! În expunerea de motive am precizat, aducând ca exemplu studii care demonstrează că negativismul ucide. Problema este că presa a sărit agresiv fără să fie nevoie, pentru că nu se intervine în libertatea de expresie, ci se creează un cadru general. Ce fel de temă este o crimă? Uitaţi un exemplu. Şi ce fel de temă este succesul elevilor români olimpici la Olimpiada de informatică? Bunulsimţ îţi spune că este o temă pozitivă. Nu poţi să expui un om numai la ştiri negative. Ca să asiguri un echilibru psihologic şi spiritual, copiilor în mod special, tinerilor, şi o speranţă de viaţă, este nevoie să le faci o prezentare a realităţii într-un mod echilibrat.

Dar evenimente cum ar fi succesul olimpicilor nu apar atât de des.
Păi, da. Şi povestea cu Ciomu trebuie să o aflăm patru ani în fiecare zi, că i-a tăiat penisul nu ştiu cui? Şi aia, o dată s-a întâmplat, nu patru ani în fiecare zi, asistăm la aceeaşi poveste. Am învăţat-o pe de rost. Când vrei să mergi la un spital, primul lucru te gândeşti la chestia asta.

Această prevedere afectează şi ştirile cu caracter politic?
Este vorba despre temele buletinelor de ştiri.

Deci, implicit, şi temele politice.
Dar dumneavoastră plecaţi de la premisa că din politic sunt numai lucruri rele? Pot să fie şi de un fel, şi de alt fel, cum îşi aleg producătorii de ştiri. Problema e să fie prezentate echilibrat, pentru că realitatea are şi teme pozitive, şi teme negative. Este omeneşte să supui poporul român la faptul că din 10 ştiri în 7 minute, toate 10 sunt crime, violuri, spargeri, furturi şi incendii?

Premierul a precizat că s-ar putea să fie un exces legislativ.
În ce constă excesul, trebuie precizat conceptul. Nu văd. Parlamentul European recomandă normarea pentru protecţia minorilor.

Dar CNA are deja regulament în acest sens.
Dacă minorul deschide la ora 17.00 la ştiri, cum e protejat, spuneţi-mi şi mie? De ce trebuie referire neapărat pentru minori, ce, bătrânii nu sunt şi ei afectaţi? Sau eu, ca adult, de ce să suport numai ştiri negative, distructive. Mulţi confraţi de-ai dumneavoastră, în superficialitate şi agresiune, nu stau să aprofundeze subiectul şi vor vedea că este o temă foarte serioasă pentru servirea unui interes public.

  Petrişor Obae
Andi Manciu

Copyright - Evenimentul Zilei